Articol dedicat celor care ma cunosc sau nu si care nu si-au pierdut simtul umorului!
Articolul de fata nu are nicio legatura cu cei care nu au participat la petrecerile de Halloween si nici cu cei care au propriile credinte, pe care le respect. Are legatura doar cu “extremistii exagerati”. ( poate pleonasmul de fata da un pic de greutate).
Da! Am decis sa imi cer scuze in public, fata de copii si parinti.
O fac pentru ca asa simt, iar eu fiind o fire extrovertita, spun ceea ce simt!
Imi cer scuze fata de fiecare copil cu care am interactionat saptamana trecuta si caruia ii alimentam bucuria, atunci cand se gandea ca va participa la petrecerea de Hallooween!
Imi cer scuze fiecarui copil alaturi de care am fost la petrecere si caruia i-am pus pe fata un zambet, atunci cand dansam alaturi de el!
Imi cer scuze ca i-am facut sa se bucure de surprizele dulci pe care le-am pregatit impreuna cu Cristina si Riana pentru ei!
Imi cer scuze ca i-am implicat in jocuri care au starnit hohote de ras!
Imi cer scuze ca am tinut parintii la usa, pentru ca cei mici nu voiau sa se dea plecati de la o petrecere la care s-au distrat copios!
Imi cer scuze ca de-a lungul timpului am povestit copiilor despre Halloween ca despre o sarbatoare in care ne aducem aminte de cei care nu mai sunt printre noi sau ca le-am explicat despre fantome, imaginatie si diferenta dintre adevar si fictiune.
Imi cer scuze ca le-am povestit despre Sarbatoarea Sfantului Dumitru, Mosii de toamna, traditiile traco-getice si ce inseamnau ele!
Imi cer scuze ca am gasit o noua ocazie de a petrece, de a ne costuma si de a ne distra!
Si imi cer scuze mai ales acelor parinti a caror copii au plecat traumatizati, socati, cu ganduri negre sau pusi pe facut vraji malefice de la petrecerile noastre!
Dragilor, … legat de toata fanfaronada negativa legata de “maleficul Halloween”, credeti-ma, copiii sunt mai influentati negativ de altele (despre astea poate intr-un articol viitor), decat de o petrecere de Halloween sau de un costum de vrajitoare sau vampir.