Cine sunt eu, ca sa spun NU?

Sunt intrebata foarte des de catre parinti:

” Cum sa descoper pasiunea copilului meu? “,
” E bine ca fiul sau fiica mea sa faca ceea ce ii place sau ar fi mai bine sa urmeze calea mea?”
” Sa-l lasa sa faca ceea ce-i place?” 

Fiecare dintre noi ne dorim sa facem ceea ce ne place, sa nu trebuiasca sa “mergem la servici”, sa nu fim nevoiti sa muncim pentru bani si asa mai departe.

Eu ma bucur sa “merg la servici”, imi place ceea ce fac, traiesc bucuria fiecarei clipe pe care o petrec muncind…. Asta as vrea sa simta si fiica mea. As vrea sa fie fericita si sa faca ceea ce ii place.

foto by lusi

Cred ca acest sentiment ar trebui sa ne anime pe toti parintii, totusi traim sub influenta obiceiurilor transmise din generatie in generatie si ne vedem obligati sa facem ceea ce au facut si cei dinaintea noastra, sa “dirijam”.

Este normal ca un parinte sa-si indrume copilul. Este natural ca un parinte sa transmita copilului ceea ce stie si sa-l sustina in a afla mai multe.

NU este natural, insa, ca un parinte sa impuna meseria copilului sau, sa oblige copilul la anumite decizii sau sa calculeze in amanunt viata copilului sau.

Am un singur copil, o fata,  si imi este greu sa ma gandesc ca meseria pe care si-a ales-o inca de cand avea 13 ani, o va duce de multe ori departe de mine, o va face sa traiasca o altfel de viata decat a mea si nu va fi tot timpul “disponibila” pentru parinti 🙂 , dar sunt un om matur si in acelasi timp un parinte care stie ca fiecare avem libertatea de a alege viata pe care o dorim.

Am descoperit pasiunea copilului meu din joaca. Mi-a spus ce vrea sa faca si am sustinut-o. Incet, incet rezultatele muncii ei au fost rasplatite cu premii, iar proiectele ei au devenit tot mai mari. Prin ceea ce face a ajuns sa ajute alti copii, sa faca proiecte complexe si sa aiba vise mari. Cine sunt eu, ca sa spun NU?

A trecut prin multe incercari, pana a descoperit ce ii place. Acum a ajuns sa isi dea seama cate oportunitati ii poate oferi pasiunea ei, oportunitati pe care eu nu le-am vazut. Cine sunt eu, ca sa spun NU?

Sunt parinte!

Pot sa spun NU, pentru ca sunt parinte si am control…
Pot sa spun NU, pentru eu sunt adultul…
Pot sa spun NU, pentru ca parintii intretin copiii…
Pot sa spun NU, pentru ca asa face un parinte…
Pot sa spun NU, pentru ca asa fac si altii…
Pot sa spun NU, pentru ca am mai multa experienta…
Pot sa spun NU, pentru ca stiu mai bine…

VOI SPUNE DA, pasiunii copilului meu!

Am luat decizia sa cresc un copil responsabil, echilibrat si fericit!
Am luat decizia sa am incredere in copilul meu!

Te invit sa faci la fel!