A trecut mai bine de o luna de cand a inceput scoala… o altfel de scoala… o… nici nu stiu cum sa o numesc!
Dupa 6 luni de stat acasa, dupa 6 luni de frustrari, dupa 6 luni in care copiii nu au mai foST copii si parintii nu au mai fost parinti, speram , toti, ca va fi bine din septembrie. GHINION! E nasol!
Nici nu vreau sa discut in articolul de fata despre cum se merge la scoala, cum se sta in banci, cum se poarta masti, cum se face sau nu, scoala online, despre profesori buni sau nu, despre conexiuni la internet care merg sau nu, despre certuri intre parinti si dascali, despre e bine sau nu sa robotizam copiii sau despre guvernanti capabili sau nu!
VREAU DOAR SA VORBESC DESPRE COPII!
In mai bine de 24 de ani de cand sunt mama si mai mult de 17 ani de cand lucrez cu copiii am invatat ce inseamna un copil fericit, un copil vesel, un copil care invata din tot ce e in jur, chiar si din greseli. Azi, mai mult ca oricand, avem nevoie de copiii acestia inapoi.
De ce inapoi? Pentru ca acum sunt plecati pe un drum care daca nu e reparat curand sau nu are o iesire de urgenta… destinatia e “in ceata”.
Am optat sa lucrez cu copiii pentru ca stiu cat de mult ii ajuta educatia complementara. Stiu cat de important e sa socializeze, sa se autocunoasca, sa isi invinga emotiile, sa cante, sa se joace, sa aiba o stabilitate in jur… acum… toate astea s-au cam dus. Totul e STRICT, DISTANTAT, RECE! Copiii simt cel mai mult schimbarea si din pacate, nu sunt pregatiti pentru ea.
ROSU, GALBEN, VERDE nu mai sunt culori, sunt scenarii. Azi pictam cu copiii… Eu fac cu galben ca suntem in scenariul galben!”, “Eu fac cu rosu, ca la noi e inchisa scoala!” Eu as face cu albastru, pot… ca asta nu e niciun scenariu?”
Calculatorul si tableta nu mai sunt interzise, sunt minunate, dar functioneaza doar pe googleclassroom!
Nu vreau sa fiu rea… am avut ocazia sa particip alaturi de copii la ore online si sunt invatatori MINUNATI, care fac tot ce pot sa isi tina copiii aproape si sa le transmita ceva… dar copiii nu sunt ROBOTI! E TARE GREU!
Eu vreau sa fac ceva pentru copiii astia faini de tot, care traiesc o perioada grea si apasatoare! Intotdeauna am zis ca schimbarea incepe de la fiecare dintre noi!
Asa ca… desi nu schimbam nimic… vor fi totusi niste schimbari. 🙂
Vom respecta toate regulie de igena dar fara a face din asta o metoda de cicalire! Copiii se spala pe maini, poarta masca si nu au nicio trauma, cel putin strumfii mei nu se sufoca, nu fac eczeme pe fata, nu sunt stresati!
Voi raspunde la toate cererile lor legate de PROGRAM! Ei stiu cel mai bine cand sunt capabili sa invete, cand vor sa se joace, cand au nevoie de relaxare, cand vor sa citeasca sau sa picteze, sau cand vor sa vada un film.
Vom discuta despre orice subiecte vor ei, CAND VOR EI!
Ne vom certa si ne vom impaca de cate ori va fi nevoie si ii voi lasa sa isi spuna oful in cel mai deschis mod, ORICAND simt nevoia!
Vom respecta regulile, dar vom avea libertate!
Toate astea vi se pare normale, asa-i? Ma bucur!
Asa a fost la noi si pana acum, diferenta era ca noi, adultii, hotaram programul si activitatile. Acum e randul lor! E momentul acela in care in toata strictetea asta care ne inconjoara, copiii au nevoie de libertatea de a lua macar cateva decizii.
Si… imi veti spune ca… nu se mai fac temele, va fi doar joaca, va fi haos, nu e ok, nu e bine! BA DA! E foarte bine!
Copiii sunt mai responsabili decat credem noi! “Simo, merg sa fac temele, sa termin mai repede, sa ma pot juca!”, “Simo, iau 10 minute pauza de joaca, simt ca imi limpezec creierul!”, “Simo, m-am gandit… ma joc 10 de minute, apoi ma apuc de teme. Imi spui cand au trecut 10 de minute?” “Simo, n-am chef de teme, dar stiu ca trebuie sa le fac. Pot sa mai stau putin si dupa, merg la teme!”
” Simo, te rog sa tragi de mine sa imi fac temele, ok? Ca nu prea vreau!”
Daca nici asta nu e responsabilitate… atunci nu stiu ce sa zic!
Copiii au nevoie de reguli, dar si de multa libertate. Copiii se simt extraordinar cand stiu ca pot lua o decizie. Copiii vor sa fie ajutati si sustinuti atunci cand au nevoie… IN REST SE DESCURCA MINUNAT!
In toata strictetea vremurilor inca care traim, aduceti o frantura de liber arbitru in viata copiilor vostri!
Acusi vom trece si de hopul asta!
scris in 22.10.2020, dupa 8 luni de pandemie, distantare si restrictii